|
fare click sull'immagine per ingrandirla
I testi relativi
Gennaio
Comm'era begliu - Quanno la notte 'e la vigilia 'e Sant'Andoniu Abbate, appena sentemmo strillà
pe' la via: «A pulè, a pulè a che Duminicu 'e Giuannè ... » schizzemmo dagliu lettu, ce
accoiemmo alla banda e giremmo a resbeglià tutti i arzitti pe' ghi a che
Birbantegliu. Cicerchia bonanima ce ficea di u Parennostru e po' ce fiocchemmo
alla pulenna spasa alle palanche da muratore ancor mese 'ncaciate. Tanti 'mpaleanu
la pulenna co' le mani e se fiareanu nu frittegliu gni boccone.
Se ce repenzo - La 'mmatina 'e Sant'Andoniu ficemmo a chi 'nfiocchettea meglio
le bestie pe' falle benedì anzì prete. E po' ce spassemmo a fa a rucica pe' la
via romana. Pizza, pulenna, fazoi, 'ncruituati, tuttu pocu e sconditu; ce
spassemmo co' pocu e gnente: eppure erremmo contenti come na pasqua. Mo on
sapemo scelle: magnà raffinatu e tutti i divertimenti, e mancu semo contenti.
Bieh!
Proerbiu - Co' la iuna de iennaru ce sse po' contà denaru.
Penzeru - J'avaru è comme gliu porcu: è bonu doppu mortu.
Febbraio
Comm'era begliu - Quann'era carnavale e gli tammurrari gireanu pe' lo pianu pe' annunzià la
festa. Tutti contenti, a vanga 'ncogliu, reneanu a Piritu a mizzugiornu. Vasci a
tutte le casi retroenu la «ramiccia» pe' davero fatta a mani, castagnole e
frappe. 'Nquigli tempi, dicetevello che ve pare, certe recorrenze se senteanu de
più, preché manchea l'atru, lo troppu 'e mo!
Se ce repenzo - Quanno se iea a recazà e a monnà lo ranu e la tramontana te
spacchea le labbra e te sceea le regrette alle mano. Allora lo pianu 'e Piritu e de
viss'atri paisi era pinu e' gente e decanti. Mo è nu desertu, on cantanu mancu i
cillittigli: ce portanu tuttu co' gli cami; e mancu semo contenti. Bieh!
Proerbiu - Se febbraru on febbrareggia, marzu e abrile lo repareggia.
Penzeru - Se tutti ou fau lo maestru, chi farrà u' scolaru?
Marzo
Comm'era begliu - Quanno n'aota S. Giuseppe se festeggea ali 19 'e marzu. Più de mesu Piritu
iea tutte le sere alla noena pe' preparasse degnamente alla festa. Vella dì,
po', tuttu u' paese se rallegrea pe' la baldoria che ficeanu vigli'e la Società
'e gli operai. Magneanu e beeanu a quattro canasse pe' scordasse, arminu pe' na
dì, la fatica e la fame 'e tuttu iannu.
Se ce repenzo - 'Ntempu 'e quaresima te ficeanu respettà u' venerdì co' na
cinichella 'e baccalà o na stregata 'e sarraca 'cima alla pizza 'e turcu. Mo
carne a volontà, pesce friscu e congelatu, e mancu semo contenti. Bieh!
Proerbiu - Vale j'omo pe' quantu Dio iu stima; sennò vale assai meno 'e na
caglina.
Penzeru - Quant'ote peto a Dio nò ca io la sea, ma ch'lssu faccia la
volontà mea.
Aprile
Comm'era begliu - La settimana santa vedé le pore mammi commatte co' le pizze pure de notte
pe' on falle vinì summe o sdellerate. 'Nzemi alle pizze se 'nforneanu pure i
cavagliucci pe' gli figli e le pucchelle pe' le figlie, che la mmatina 'e Pasqua
portemmo alla chiesa pe' falle benedì a Zì prete. Quanta festa pe' quigli
«simboli» pasquali modellati colla massa avanzata dalle pizze e prini de n'ou
sodo!
Se ce repenzo - A propositu 'e cavagliucci e pucchelle, u' Cicchittu 'nquigli
tempi 'e fame, pe' rifornisse 'e magnà pe' na sittimana, la mmatina 'e Pasqua
nanzi alla chiesa, circondato da arzitti e arzette, appappocchiea riti e parole
'misteriose. Nu saccu e pucchelle se retroeanu strippate, e gli pianti! Jarzitti 'mece reoleanu iou sparitu. E gliu Cicchittu: «M'paradisu le belle
pucchelle; all'inferno i brutti cavagli!».
Proerbiu - Se alla igna pioe d'abrile, gni goccia 'e acqua 'e vinu è nu
barile.
Penzeru - La più ròssa disgrazia è certamente agli atri on esse utili pe'
gnente.
Maggio
Comm'era begliu - 'Nquigli tempi tutte le sere 'e maggiu tuttu Piritu iea alla funzione:
predica e litanìe cantate. Tra gli vagliuni e vaglione certe occhiate a arda
tenzione che ce sse poteanu appiccià le luci pe' tuttu 'u paese. Se riscii a
sfiorà na mani a na vagliona, sprizzeanu le caroe e t'adiida preme u' core che
scoppea! Mo paru tutti summi. Vagliuni e vaglione se 'nfrascanu e se
renfrascanu, se fau reotà comme petalini e on so' mai soddisfatti. Jà spaccatu
un furminu?!
Se ce repenzo - De maggiu a monnà ranu o a zappà turcu, tutta la dì a cuu 'mpuzunì,
la sera te sse schizzeanu i rini. Mo immece tutti a fa scampagnate brasciolate a
Macchialonga o Campucatino e mancu semo contenti. Bieh!
Proerbiu - Maggiu tuttu ventu, più paglia che frumentu.
Penzeru - Sparti ricchezza, diventa povertà; 'mece i'amore vero, più gliu
sparti, più se murtiplica.
Giugno
Comm'era begliu - 'Ntempu 'e fienu pe' lo pianu e speciarmente 'n Campucatinu. Ah da che festa
quanno ce cce potemmo durmì. A cantà 'ntornu agli fochi e a razzà mmesu agli
mucchi 'e lo fienu ce sse passea lo straccu, la fame e gliu sonnu.
Se ce repenzo - Comme comenzea l'istate la sera te sarria piaciutu e remanì allo
friscu magara 'nnanzi casta. Ma pe' ghì a laorà la mmatina t'aiida rizzà cetto,
e allora a letto appena cenatu. Mo la gioventù on se ritira mai, piglianu la
notte pe' la dì; e mancu sò contenti. Bieh!
Proerbiu - Acquarelle u' mese 'e giugnu, arruina pane, vinu e untu.
Penzeru - Più unu te' u' ceregliu da caglina, più sparla 'e vistu e
quigliu alla cantina.
Luglio
Comm'era begliu - Quanno a cuu 'mpuzunì dalla mmatina a mete o a recolle la spiga pe' 'on fanne
sprecà mancu nu vagu, vedemmo spuntà da lontanu u' canestru 'e le pranzarole,
scappemmo a 'ngualacce sottu a quae cerqua on solu pe' magnacce na cria 'e
grazia 'e Dio, ma pure pe' repusacce.
Se ce repenzo - Co' tutte velle sorte bardelle a facià e a mete, co' gliu sole
che te scoccocea i canti pe' lo pianu se sprecheanu. Pe' na cria 'e refriggerio
e pe' on o' scoppà iemme a ghiettacce agli attauni, magara sfreggennoce i pei
co' gli spini e gli murcuni nascosti tra lo 'ngialifu 'e gli fossi. Mo' tutti
sottu agli ombrelloni, frischi e repusati, cantanu solu quanno se 'mbriacanu.
Bieh!
Proerbiu - Ranzuischiasse o pioesse a lugliu, manocchiare e barcuni a
mugliu.
Penzeru - U' prepotente che on po' ae' raggione, o co' l'offesa o fa co'
gliu passane.
Agosto
Comm'era begliu - Quanno pe' ghì alla S.S. Trinità se lasseanu perde tutte le ficenne; e se
partea de' notte, trucchienno i sassi pe' gliu Licitu, Fossocupu e Macchialonga.
A Capu Campulungu s'appicceanu i fochi pe' coce sacicce e braciole. Alla S.S.ma
preghiere, canti pieni di fede e lagrime speciarmente se quaecunu petea la
grazia. Se repartea de' notte e alla Fontevecchia Zì prete ce venea a rriscì
nnanzi e ce reportea 'npricissione a Messa.
Se ce repenzo - Vigli canti co' gli organetti ficeanu commove tutti vigli che se
'ncontreanu o s'aftacceanu alle finestre; se segneanu e s'assuccheanu le
lacrime. Visti 'e mo a quelle cose riu e sghignazzanu: immece s'entusiasmanu
nnanzi a urlatori che pe' addavero te rumpu timpani, ceregliu e ... atru. Bieh!
Proerbiu - Sole a lugliu e tuttu austu, t'assicura mesu mustu.
Penzeru - Chi dice 'e tenè riccu core e mente, t'è u' core siccu e 'ncapu
on ce tè gnente.
Settembre
Comm'era begliu - lusu 'e gliu turcu rusciu! Doppu raccotu lo turcu, se iea la sera pe' le casi
a scartosciallo. U' furtunatu che gli capitea nu turcu rusciu, potea bacià
chinca 'i parea. Anche se autorizzati dalla tradizione, che batticore, che
tremarella quanno ce fiocchemmo a bacià la vagliona che ce piacea e che se ficea
roscia comme nu iammaru cottu!
Se ce repenzo - 'Ntempi 'e prima pe' assaggiasse na femmona o n'omo s'adeanu da
sposà. Prima e vella notte s'eanu da contentà de quae beccittui 'mpubbricu
quanno se scartoscea lo turcu o 'e quae strisciatella mani tra le mani ficenno «Aglì
anegliu aglì anegliu ... ». Mo ommini e femmone se scagnanu gni anno o gni mese
e on so' contenti. Bieh!
Proerbiu - La gioventù dura pocu quanno si gli da focu.
Penzeru - Addò on commanna chielle commannanu tutti; addò commannanu
tutti è anarchia o manicomio.
Ottobre
Comm'era begliu - Micchi e rossi aspettà con ansia le feste d'ottobre p'aggustasse
l'illuminazione; i fochi d'artificio 'e lacoboni 'e Tagliacozzu. La sera tutti a
occa raperta a sintisse i pezzi d'opera 'e la banda 'ncima agliu parcu alla
piazza 'ella chiesa. Quanno ballea la pupazza schizzea le caroe 'e gli bengala
dalle zinne e dagli gomiti addossu alla gente. E gni tantu tutti a raocchià pe'
l'aria pe' rescerne u' focu 'e gliu pallone 'e Nichillittu che sallea, sallea
... e se confonnea colle stelle.
Se ce repenzo - Quanta glianna reportata 'ncogliu dalla Ifesa pe' procurasse la
cinichella 'e gliu porcu; e quante ore a pistà pe le cantine solu pe' quae
cacchiu 'e ua. E che vinu! Ce oleanu unu a bee e doa a reggiu. Mo fettine 'e
vitella, vinu 'e Castelli, e on semo contenti. Bieh!
Proerbiu - Se S. Martinu vo' festeggià, vinu e castagne a' da preparà.
Penzeru - Educhenno n'omo, s'educa n'omo solu; 'mece co' na femmona s'educa
na famiglia.
Novembre
Comm'era begliu - Passà le serate tutti 'nzemi 'ntorno agliu focu a sintì i vecchi che erano
stati pe' sordatu, alla guerra ea laorà pe' l'estero. Na rostera 'e castagne e
nu' coppu 'e patane sottu la racia, doa o tre bocali 'e acquato o 'e vinu e ecco
fatta la cena. A na cert'ora jarzitti s'eanu a letto; ma prima peteanu la
binidizione a tutti janziani bacennuj le mani. I gioenotti 'e mo so boni a mannà
janziani solu a ... quigliu paese.
Se ce repenzo - Appena risciti dalla scola ademmo da j' chi a pasce le vacchi,
chi co' lo stabbiu, chi a retoccà le mule. Pe' fa i compiti ciaemmo da sguercià
la sera co' na lucetta che on ce sse vedea mancu a fa passunate. Mo i studenti
co' la scusa 'e studià on mou na paglia o, meglio, fau tuttu meno che studià. E
ecco j'ngegneri che fau spallà le casi e gli ponti, i medichi che se scordanu i
ferri alla trippa 'e la gente o te leanu u' dente bonu pe' quigliu cattiu, ecc.
... Bieh!
Proerbiu - Pe' Sant'Andrea ogni bestia alla stalla sea.
Penzeru - J'omo co' l'oro fa vell'e po'; Dio coò gliu ventu fa vell'e bò.
Dicembre
Comm'era begliu - Quanno 'ntempi 'e prima tuttu Piritu tutte le sere iea alla chiesa pe' la
noena 'e Natale! E che festa pe' micchi e pe' rossi quanno la dì 'e la Vigilia
veneanu i parenti da Roma e ce reporteanu le fainelle, i brocculi e lo pesce da
frigge. A mesa notte tutti alla Messa e tutti a fa': «Ah!» quanno lì prete ti
rea u' spacucciu pe' scuprì u' Bambinucciu; e po' tutti attacchemmo: «Tu scendi
dalle stelle ... ».
Se ce repenzo - Quantu friddu quanno caschea nu metro 'e nee. Le rare scarpi
eranu vasci sempre a occa raperta, quaecunu ancora portea le chiochie raru quae
arzittu co' gliu capputtigliu. Sbattemmo tutti le gnaccare pe' lo friddu. Mo
vistiti 'e lana, cappotti, pillicce, cazittuni, scarpuni 'mpillicciati ... e
mancu semo contenti. Se po' sapè che furminu olemo? Bieh!
Proerbiu - Con lo jelu e la brinata la beccaccia alla marina è scappata.
Penzeru
- Custa più na cannella che un surrisu; ma vistu fa più luce degliu sòle.
|