Pereto (AQ)
calendario 1982

Home
Su


 

fare click sull'immagine per ingrandirla

I testi relativi

Gennaio

Comm'era begliu - Quanno la notte 'e la vigilia 'e Sant'Andoniu Abbate, appena sentemmo strillà pe' la via: «A pulè, a pulè a che Duminicu 'e Giuannè ... » schizzemmo dagliu lettu, ce accoiemmo alla banda e giremmo a resbeglià tutti i arzitti pe' ghi a che Birbantegliu. Cicerchia bonanima ce ficea di u Parennostru e po' ce fiocchemmo alla pulenna spasa alle palanche da muratore ancor mese 'ncaciate. Tanti 'mpaleanu la pulenna co' le mani e se fiareanu nu frittegliu gni boccone.

Se ce repenzo - La 'mmatina 'e Sant'Andoniu ficemmo a chi 'nfiocchettea meglio le bestie pe' falle benedì anzì prete. E po' ce spassemmo a fa a rucica pe' la via romana. Pizza, pulenna, fazoi, 'ncruituati, tuttu pocu e sconditu; ce spassemmo co' pocu e gnente: eppure erremmo contenti come na pasqua. Mo on sapemo scelle: magnà raffinatu e tutti i divertimenti, e mancu semo contenti. Bieh!

Proerbiu - Co' la iuna de iennaru ce sse po' contà denaru.

Penzeru - J'avaru è comme gliu porcu: è bonu doppu mortu.

Febbraio

Comm'era begliu - Quann'era carnavale e gli tammurrari gireanu pe' lo pianu pe' annunzià la festa. Tutti contenti, a vanga 'ncogliu, reneanu a Piritu a mizzugiornu. Vasci a tutte le casi retroenu la «ramiccia» pe' davero fatta a mani, castagnole e frappe. 'Nquigli tempi, dicetevello che ve pare, certe recorrenze se senteanu de più, preché manchea l'atru, lo troppu 'e mo!

Se ce repenzo - Quanno se iea a recazà e a monnà lo ranu e la tramontana te spacchea le labbra e te sceea le regrette alle mano. Allora lo pianu 'e Piritu e de viss'atri paisi era pinu e' gente e decanti. Mo è nu desertu, on cantanu mancu i cillittigli: ce portanu tuttu co' gli cami; e mancu semo contenti. Bieh!

Proerbiu - Se febbraru on febbrareggia, marzu e abrile lo repareggia.

Penzeru - Se tutti ou fau lo maestru, chi farrà u' scolaru?

Marzo

Comm'era begliu - Quanno n'aota S. Giuseppe se festeggea ali 19 'e marzu. Più de mesu Piritu iea tutte le sere alla noena pe' preparasse degnamente alla festa. Vella dì, po', tuttu u' paese se rallegrea pe' la baldoria che ficeanu vigli'e la Società 'e gli operai. Magneanu e beeanu a quattro canasse pe' scordasse, arminu pe' na dì, la fatica e la fame 'e tuttu iannu.

Se ce repenzo - 'Ntempu 'e quaresima te ficeanu respettà u' venerdì co' na cinichella 'e baccalà o na stregata 'e sarraca 'cima alla pizza 'e turcu. Mo carne a volontà, pesce friscu e congelatu, e mancu semo contenti. Bieh!

Proerbiu - Vale j'omo pe' quantu Dio iu stima; sennò vale assai meno 'e na caglina.

Penzeru - Quant'ote peto a Dio nò ca io la sea, ma ch'lssu faccia la volontà mea.

Aprile

Comm'era begliu - La settimana santa vedé le pore mammi commatte co' le pizze pure de notte pe' on falle vinì summe o sdellerate. 'Nzemi alle pizze se 'nforneanu pure i cavagliucci pe' gli figli e le pucchelle pe' le figlie, che la mmatina 'e Pasqua portemmo alla chiesa pe' falle benedì a Zì prete. Quanta festa pe' quigli «simboli» pasquali modellati colla massa avanzata dalle pizze e prini de n'ou sodo!

Se ce repenzo - A propositu 'e cavagliucci e pucchelle, u' Cicchittu 'nquigli tempi 'e fame, pe' rifornisse 'e magnà pe' na sittimana, la mmatina 'e Pasqua nanzi alla chiesa, circondato da arzitti e arzette, appappocchiea riti e parole 'misteriose. Nu saccu e pucchelle se retroeanu strippate, e gli pianti! Jarzitti 'mece reoleanu iou sparitu. E gliu Cicchittu: «M'paradisu le belle pucchelle; all'inferno i brutti cavagli!».

Proerbiu - Se alla igna pioe d'abrile, gni goccia 'e acqua 'e vinu è nu barile.

Penzeru - La più ròssa disgrazia è certamente agli atri on esse utili pe' gnente.

Maggio

Comm'era begliu - 'Nquigli tempi tutte le sere 'e maggiu tuttu Piritu iea alla funzione: predica e litanìe cantate. Tra gli vagliuni e vaglione certe occhiate a arda tenzione che ce sse poteanu appiccià le luci pe' tuttu 'u paese. Se riscii a sfiorà na mani a na vagliona, sprizzeanu le caroe e t'adiida preme u' core che scoppea! Mo paru tutti summi. Vagliuni e vaglione se 'nfrascanu e se renfrascanu, se fau reotà comme petalini e on so' mai soddisfatti. Jà spaccatu un furminu?!

Se ce repenzo - De maggiu a monnà ranu o a zappà turcu, tutta la dì a cuu 'mpuzunì, la sera te sse schizzeanu i rini. Mo immece tutti a fa scampagnate brasciolate a Macchialonga o Campucatino e mancu semo contenti. Bieh!

Proerbiu - Maggiu tuttu ventu, più paglia che frumentu.

Penzeru - Sparti ricchezza, diventa povertà; 'mece i'amore vero, più gliu sparti, più se murtiplica.

Giugno

Comm'era begliu - 'Ntempu 'e fienu pe' lo pianu e speciarmente 'n Campucatinu. Ah da che festa quanno ce cce potemmo durmì. A cantà 'ntornu agli fochi e a razzà mmesu agli mucchi 'e lo fienu ce sse passea lo straccu, la fame e gliu sonnu.

Se ce repenzo - Comme comenzea l'istate la sera te sarria piaciutu e remanì allo friscu magara 'nnanzi casta. Ma pe' ghì a laorà la mmatina t'aiida rizzà cetto, e allora a letto appena cenatu. Mo la gioventù on se ritira mai, piglianu la notte pe' la dì; e mancu sò contenti. Bieh!

Proerbiu - Acquarelle u' mese 'e giugnu, arruina pane, vinu e untu.

Penzeru - Più unu te' u' ceregliu da caglina, più sparla 'e vistu e quigliu alla cantina.

Luglio

Comm'era begliu - Quanno a cuu 'mpuzunì dalla mmatina a mete o a recolle la spiga pe' 'on fanne sprecà mancu nu vagu, vedemmo spuntà da lontanu u' canestru 'e le pranzarole, scappemmo a 'ngualacce sottu a quae cerqua on solu pe' magnacce na cria 'e grazia 'e Dio, ma pure pe' repusacce.

Se ce repenzo - Co' tutte velle sorte bardelle a facià e a mete, co' gliu sole che te scoccocea i canti pe' lo pianu se sprecheanu. Pe' na cria 'e refriggerio e pe' on o' scoppà iemme a ghiettacce agli attauni, magara sfreggennoce i pei co' gli spini e gli murcuni nascosti tra lo 'ngialifu 'e gli fossi. Mo' tutti sottu agli ombrelloni, frischi e repusati, cantanu solu quanno se 'mbriacanu. Bieh!

Proerbiu - Ranzuischiasse o pioesse a lugliu, manocchiare e barcuni a mugliu.

Penzeru - U' prepotente che on po' ae' raggione, o co' l'offesa o fa co' gliu passane.

Agosto

Comm'era begliu - Quanno pe' ghì alla S.S. Trinità se lasseanu perde tutte le ficenne; e se partea de' notte, trucchienno i sassi pe' gliu Licitu, Fossocupu e Macchialonga. A Capu Campulungu s'appicceanu i fochi pe' coce sacicce e braciole. Alla S.S.ma preghiere, canti pieni di fede e lagrime speciarmente se quaecunu petea la grazia. Se repartea de' notte e alla Fontevecchia Zì prete ce venea a rriscì nnanzi e ce reportea 'npricissione a Messa.

Se ce repenzo - Vigli canti co' gli organetti ficeanu commove tutti vigli che se 'ncontreanu o s'aftacceanu alle finestre; se segneanu e s'assuccheanu le lacrime. Visti 'e mo a quelle cose riu e sghignazzanu: immece s'entusiasmanu nnanzi a urlatori che pe' addavero te rumpu timpani, ceregliu e ... atru. Bieh!

Proerbiu - Sole a lugliu e tuttu austu, t'assicura mesu mustu.

Penzeru - Chi dice 'e tenè riccu core e mente, t'è u' core siccu e 'ncapu on ce tè gnente.

Settembre

Comm'era begliu - lusu 'e gliu turcu rusciu! Doppu raccotu lo turcu, se iea la sera pe' le casi a scartosciallo. U' furtunatu che gli capitea nu turcu rusciu, potea bacià chinca 'i parea. Anche se autorizzati dalla tradizione, che batticore, che tremarella quanno ce fiocchemmo a bacià la vagliona che ce piacea e che se ficea roscia comme nu iammaru cottu!

Se ce repenzo - 'Ntempi 'e prima pe' assaggiasse na femmona o n'omo s'adeanu da sposà. Prima e vella notte s'eanu da contentà de quae beccittui 'mpubbricu quanno se scartoscea lo turcu o 'e quae strisciatella mani tra le mani ficenno «Aglì anegliu aglì anegliu ... ». Mo ommini e femmone se scagnanu gni anno o gni mese e on so' contenti. Bieh!

Proerbiu - La gioventù dura pocu quanno si gli da focu.

Penzeru - Addò on commanna chielle commannanu tutti; addò commannanu tutti è anarchia o manicomio.

Ottobre

Comm'era begliu - Micchi e rossi aspettà con ansia le feste d'ottobre p'aggustasse l'illuminazione; i fochi d'artificio 'e lacoboni 'e Tagliacozzu. La sera tutti a occa raperta a sintisse i pezzi d'opera 'e la banda 'ncima agliu parcu alla piazza 'ella chiesa. Quanno ballea la pupazza schizzea le caroe 'e gli bengala dalle zinne e dagli gomiti addossu alla gente. E gni tantu tutti a raocchià pe' l'aria pe' rescerne u' focu 'e gliu pallone 'e Nichillittu che sallea, sallea ... e se confonnea colle stelle.

Se ce repenzo - Quanta glianna reportata 'ncogliu dalla Ifesa pe' procurasse la cinichella 'e gliu porcu; e quante ore a pistà pe le cantine solu pe' quae cacchiu 'e ua. E che vinu! Ce oleanu unu a bee e doa a reggiu. Mo fettine 'e vitella, vinu 'e Castelli, e on semo contenti. Bieh!

Proerbiu - Se S. Martinu vo' festeggià, vinu e castagne a' da preparà.

Penzeru - Educhenno n'omo, s'educa n'omo solu; 'mece co' na femmona s'educa na famiglia.

Novembre

Comm'era begliu - Passà le serate tutti 'nzemi 'ntorno agliu focu a sintì i vecchi che erano stati pe' sordatu, alla guerra ea laorà pe' l'estero. Na rostera 'e castagne e nu' coppu 'e patane sottu la racia, doa o tre bocali 'e acquato o 'e vinu e ecco fatta la cena. A na cert'ora jarzitti s'eanu a letto; ma prima peteanu la binidizione a tutti janziani bacennuj le mani. I gioenotti 'e mo so boni a mannà janziani solu a ... quigliu paese.

Se ce repenzo - Appena risciti dalla scola ademmo da j' chi a pasce le vacchi, chi co' lo stabbiu, chi a retoccà le mule. Pe' fa i compiti ciaemmo da sguercià la sera co' na lucetta che on ce sse vedea mancu a fa passunate. Mo i studenti co' la scusa 'e studià on mou na paglia o, meglio, fau tuttu meno che studià. E ecco j'ngegneri che fau spallà le casi e gli ponti, i medichi che se scordanu i ferri alla trippa 'e la gente o te leanu u' dente bonu pe' quigliu cattiu, ecc. ... Bieh!

Proerbiu - Pe' Sant'Andrea ogni bestia alla stalla sea.

Penzeru - J'omo co' l'oro fa vell'e po'; Dio coò gliu ventu fa vell'e bò.

Dicembre

Comm'era begliu - Quanno 'ntempi 'e prima tuttu Piritu tutte le sere iea alla chiesa pe' la noena 'e Natale! E che festa pe' micchi e pe' rossi quanno la dì 'e la Vigilia veneanu i parenti da Roma e ce reporteanu le fainelle, i brocculi e lo pesce da frigge. A mesa notte tutti alla Messa e tutti a fa': «Ah!» quanno lì prete ti rea u' spacucciu pe' scuprì u' Bambinucciu; e po' tutti attacchemmo: «Tu scendi dalle stelle ... ».

Se ce repenzo - Quantu friddu quanno caschea nu metro 'e nee. Le rare scarpi eranu vasci sempre a occa raperta, quaecunu ancora portea le chiochie raru quae arzittu co' gliu capputtigliu. Sbattemmo tutti le gnaccare pe' lo friddu. Mo vistiti 'e lana, cappotti, pillicce, cazittuni, scarpuni 'mpillicciati ... e mancu semo contenti. Se po' sapè che furminu olemo? Bieh!

Proerbiu - Con lo jelu e la brinata la beccaccia alla marina è scappata.

Penzeru - Custa più na cannella che un surrisu; ma vistu fa più luce degliu sòle.
 


© 2001-2008  - Disclaimer